Brătienii, chiar şi cei de parte femeiască - deşi n-au probat-o decât "în culise” -, au avut din naştere, în vene, sânge de om politic. E de mirare, deci, să afli că unul de-ai lor, chiar nepotul temutului Ion C. Brătianu, liderul liberalilor, cel care a schimbat destinele unei ţări, iniţiatorul "monstruoasei coaliţii” care l-a detronat pe Cuza şi l-a adus pe Carol I în ţară, nepotul acestui titan politic al secolului al XIX-lea, a fost un poet, unul dintre liricii noştri profunzi, care a îmbinat tradiţionalismul cu un simbolism ingenuu, rarefiat.
Rubrica de cronică de poezie (ori mai degrabă de eseu despre poezie), ce mi-a fost îngăduită de la o vreme, mi-a readus vechile obiceiuri (bune şi plăcute) de a citi câteva cărţi de versuri în fiece săptămână. Cum cărţile citite se tot adună, am simţit nevoia să găsesc un spaţiu pentru a scrie despre ele, fie şi un gând mărunt. Şi loc să fac unor poeme noi. - Simona Lazăr
Se afișează postările cu eticheta Ion Pillat. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ion Pillat. Afișați toate postările
duminică, 4 decembrie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)