se strânsese în solzii de aur
se-nvăluise-n miasme și aștepta
aștepta întoarcerea nepoților lui Priam
(ei rătăceau pe-aceleași mări cu Ulysse)
Zeus Soter uitase vara pe Pământ
și între zidurile pe sfert năruite Poetul
suspina pe o singură coardă
izvoarele se înnămoleau
cocoșii de mozaic aveau țipătul rupt
leul de piatră murea pe tăcute
toți plecau
numai vara fierbinte nu mai pleca
nici în noiembrie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu