ca și cum aș fi cercetașul respirației mele de pe urmă
iscodesc drumul pe care voi merge
să nu-mi iasă dușmanul înainte
la vreo cotitură
crestez cu cuțitul câte o linie
pe ziduri și nopți
tai vârfuri de arbuști
înnod fire de lână pe crengi
las semne / să nu mă rătăcesc
când pe urmele-mi voi călca
sunt mereu cu un pas înaintea propriei vieți
ca și cum iscoadă aș fi
respirației mele de pe urmă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu